4 ani cu Părintele Justin la Ceruri. Relatări, Fotografii şi Filmări de la Slujba de Pomenire, primite de la Ziarul Lumina, Trinitas TV şi Mănăstirea Petru Voda

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInEmail this to someone

Crucea Parintelui Justin Parvu cu o foto de Cristina Nichitus Roncea - Foto Adrian Sarbu la Pomenirea de 4 Ani

Mănăstirea Petru Vodă: “Cel mai iubit dintre sfinţii români”

„La pomenirea “celui mai iubit dintre sfinţii români”, vedem împlinit cuvîntul care tălmăceşte cauza iubirii noastre dumnezeieşti către Părintele Justin: “pentru că el ne-a iubit întîi” (cf. I In. 4:19). Şi a iubit mai blînd şi mai aprig decît toţi voievozii noştri. Unitatea, pe care a propovăduit-o cu fapta, şi milostenia pentru care a suferit atît, se oglindesc în inimile tuturor celor care cunosc pe Dumnezeu prin cuvintele şi pentru faptele, lacrimile şi rugăciunile apostolului, mucenicului, mărturisitorului Justin cel Mare de la Petru Vodă. A iubit România pentru raţiunea pentru care a creat-o Dumnezeu, aşa cum a creat toate neamurile, pe fiecare cu sublimul şi rostul său, care se va vedea limpede în Ziua cea mare şi aşteptată a Cuvîntului Dumnezeiesc ce va să vie. A iubit Biserica, în care se cuprind ca într-un singur sîn părintesc toate neamurile, de la Adam la ultimul om ce se va naşte şi va primi chipul şi asemănarea Făcătorului lumii. A iubit pe cuvîntătorii de Dumnezeu, de la Moisi la Ioan Botezătorul şi de la Andrei Apostolul la Ioan al Apocalipsei, de la Iustin Filosoful la marii mucenici ai prigoanei secolului din urmă. Iubirea, prin care via întru el Hristos dimpreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfînt Cel ce Se purta deasupra apelor înainte de facerea lumii, este pecetea frumuseţii veşnice a chipului Părintelui Justin, cel care înaintea Sfintei Treimi veghează asupra mîntuirii tuturor celor ce primesc cu inimă dreaptă, cu cuget curat, cu vitejie de şoim român, cu smerenie de răstignit, cu strălucire de înviat, cu biruinţă de înălţat, cu plinătate de Duh, credinţa cea revelată a Ziditorului. Iubeşte acum şi pururea, Părinte, fără hotar, “fără spiţă de neam” (Evr. 7:3), fără gratii, fără lacăt, fără paznici, “fără pată şi zbârcitură” (Efes. 5:27), fără întristare şi suspin, fără timp, fără sfîrşit, în bunătatea cea preasfîntă a Domnului Iisus pe Care ni L-ai arătat în ochii tăi cei plînşi şi dragi, în mîinile tale izbăvitoare de păcat şi străpunse de dureri, în zîmbetul tău în care regăseam fericirea Raiului, în vorba ta adîncă şi tare, în care Dacii renăşteau în văzduhul cel liber de odinioară şi de mîine. Amin.”

Ziarul Lumina:  Patru ani de la trecerea la cele veşnice a părintelui Justin Pârvu

La Pomenirea de 4 ani a Parintelui Justin Parvu 2017

de Tudorel Rusu, 12 Iunie 2017

În jur de 1.000 de credincioşi au fost prezenţi sâmbătă, 10 iunie 2017, la Mănăstirea Petru Vodă din judeţul Neamţ, cu prilejul pomenirii marelui duhovnic român arhimandritul Justin Pârvu, care a trecut la Domnul la data de 16 iunie 2013.

Sfânta Liturghie şi slujba Parastasului au fost oficiate de IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. În cuvântul de învăţătură, ierarhul a subliniat că a cunoscut personal una din virtuţile marelui duhovnic – iertarea vrăjmaşilor: „Unul dintre mărturisitorii perioadei comuniste este părintele Justin Pârvu, înmormântat la această mănăstire, cel pe care dumneavoastră îl cinstiţi ca pe un adevărat mărturisitor al credinţei creştine. Părintele Justin a mărturisit prin cuvânt şi prin pilda vieţii sale. După ce a ieşit din închisoare, l-am întâlnit la Secu; nu mi-a rostit nici un cuvânt de critică, de ură, faţă de cei care l-au chinuit. Am mers la Bistriţa şi acolo am stat împreună câteva luni şi, de asemenea, nu am auzit de la el nici un cuvânt împotriva vrăjmaşilor credinţei. În cele din urmă, s-a retras aici, la Petru Vodă, şi a făcut ceea ce vedem, şi a spus ceea ce aţi auzit şi v-a dat pildă de trăire creştină şi trăire călugărească”.

De asemenea, actualul stareţ de la Petru Vodă, părintele arhimandrit Hariton Negrea, a precizat că părintele Justin Pârvu a fost „omul lui Dumnezeu”:

10 iunie 2017 Manastirea.Petru_.Voda_Pomenirea. Parintelui. Justin Parvu

 

„Părintele Justin, părintele nostru duhovnicesc, iubitor de Dumnezeu, iubitor de ţară, iubitor de români. Se spune că părintele Justin a mers cu poporul în urma lui; să ştiţi că el a primit pe orice om care i-a bătut la uşă. Părintele a realizat comuniunea între oameni; ne-a privit pe noi toţi ca făpturi ale lui Dumnezeu. Nu a avut alte idei, nici xenofobe, nici antisemite. Părintele Justin a fost omul lui Dumnezeu, în primul rând. El ne-a învăţat iscusinţa duhovnicească şi dragostea faţă de Dumnezeu, apoi faţă de oameni. Să nu se înţeleagă vreodată că Părintele Justin a fost nuanţat vreodată de ceva politic sau alte idei filosofice; el a fost doar un om al lui Dumnezeu şi un om al poporului român”.

Părintele Justin a fost unul dintre cei mai remarcabili pătimitori ai închisorilor din perioada comunistă, suferind aproximativ 17 ani de temniţă. După 1990, a întemeiat aşezământul monahal din comuna Petru Vodă, judeţul Neamţ, devenit loc de pelerinaj pentru nenumăraţi credincioşi din întreaga ţară. (Reluat şi în Doxologia, cu mai multe fotografii)

Trinitas TV şi Atitudini: Pomenirea de 4 ani a Părintelui Justin

Doxologia:


IPS Pimen – Cuvânt la Parastasul de 4 ani al Părintelui Justin Pârvu

Cum a fost anul trecut:

Mai multe fotografii de anul acesta, la Mănăstirea Petru Vodă

2017.06.01.Pomenirea.Parintelui.Justin.5513-1024x1024

Sursa: Părintele Justin Pârvu Ro

Vedeţi şi:  CALENDAR 2017 cu Părintele Justin Pârvu Mărturisitorul. CADOU – FOTO/PDF. Descărcaţi de AICI

 

Strada Parintele Justin Parvu - Targu Neamt

O stradă din Târgu Neamţ va purta numele Părintelui Justin Pârvu Mărturisitorul. VIDEO – Primăria şi Consiliul Local Târgu Neamţ cinstesc memoria marilor personalităţi româneşti

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInEmail this to someone

Strada Parintele Justin Parvu - Targu Neamt

„Prin hotărârea 30 / 31 Ianuarie 2017 a Consiliului Local Tîrgu Neamţ, privitoare la acordarea de denumiri unor noi străzi apărute prin extinderea oraşului Târgu Neamţ, una dintre străzi, în lungime de 1356 metri, primeşte numele Părintelui Justin Pârvu, stareţul şi duhovnicul nostru, ctitorul Mănăstirilor Petru Vodă şi Paltin”, anunţă Mănăstirea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil din codrii Neamţului. Părintele Justin este cetăţean de onoare al oraşului Târgu Neamţ din luna August 2014.

„Părintele Justin Pârvu a continuat până în ultima clipă a vieţii sale lupta pentru credinţă şi adevăr prin învăţăturile sale, în care caută să facă cunoscută jertfa unei întregi generaţii”, se scrie în motivarea Primăriei şi Consiliului Local al orasului Târgu Neamţ.

„Fie ca această iniţiativă să sporească credinţa şi iubirea de neam şi în sufletele altor români din această ţară!
Pentru rugăciunile Părintelui Justin, Dumnezeu să le răsplătească evlavia domnilor consilieri, care au votat această hotărîre în unanimitate!”, transmite Mănăstirea Petru Vodă.

constantin-ciopraga

Între cei cinstiţi prin atribuirea numelor lor unor străzi din Târgu Neamţ se mai află Domnitorul Petru Muşat, Părintele Vasile Ignătescu (foto) şi academicianul eminescolog Constantin Ciopraga (foto dreapta jos la bustul lui Eminescu de la Putna).

Pr. Vasile Ignatescu

„Din anul 1964, Părintele Vasile Ignătescu a condus Seminarul teologic de la Mănăstirea Neamţ şi parohia de Nemţişor, pe care o reconstruieşte, pictând-o şi dotând-o cu mobilier nou. I se acordă în trei rânduri Crucea Patriarhală pentru merite deosebite în slujba Bisericii Ortodoxe Române, timp de 56 de ani de preoţie, şi pentru vocaţia sa binecuvântată de ziditor de Biserici”, publică Ziarul de Târgu Neamţ.

Academician-Constantin-Ciopraga-dr-la-bustul lui Eminescu de la Putna, in spate Caramitru

Constantin Ciopraga a fost un model, fiind format în „umbra” unor personalităţi prestigioase din perioada interbelică. Născut la Paşcani, la 12 mai 1916, Ciopraga a absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi în 1942, cu o licenţă în filologie modernă. În acelaşi an a fost luat prizonier de trupele sovietice. Până în 1946, când va fi eliberat, traversează o experienţă extrem de dură, ale cărei învăţăminte le va sintetiza, peste ani, în romanul „Nisipul”. La începutul anilor 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Române şi director onorific al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”. „În timpul unei convorbiri (n-aveam de unde şti atunci că e ultima), Ciopraga a ţinut să sublinieze repetat dragostea lui nemărginită faţă de Eminescu şi şi-a amintit de eforturile pe care le făcea „pe timpul caznelor comuniste” pentru ca importanta sărbătoare de 15 ianuarie, efectuată alături de studenţii Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, cărora le-a fost profesor, să fie cât mai reuşită”, se scrie într-un articol din Jurnalul Naţional.

Dumnezeu să-i ierte pe marii noştri înaintaşi şi să-i răsplătească pe edilii oraşului Târgu Neamţ pentru respectul lor faţă de adevăratele personalităţi romăneşti, faţă de cultura naţională şi credinţa strămoşească!

ParinteleJustinParvu.Ro

Vedeţi şi:  CALENDAR 2017 cu Părintele Justin Pârvu Mărturisitorul. CADOU – FOTO/PDF. Descărcaţi de AICI


HCL-30-din-31.01.2017_Parintele Justin Parvu Targu Neamt Strada HCL-30-din-31.01.2017_Page_2

petru-voda-iarna-2016

VIDEO: La căpătâiul Părintelui Justin în noapte de Crăciun, când “Hristos, Mântuitorul nostru, a luat trup omenesc, dar nu a încetat să rămână ceea ce era de veci, adică Dumnezeu adevărat”

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInEmail this to someone


Parintele Justin la Nasterea Domnului… de ZiaristiOnlineTV

24 Decembrie 2016 la căpătîiul Părintelui Justin – Mănăstirea Petru Vodă

Părintele Justin, la un alt Crăciun:

“Hristos, Mîntuitorul nostru, a luat trup omenesc, făcîndu-se om adevărat. Dar nu a încetat să rămînă ceea ce era de veci, adică Dumnezeu adevărat.

De acum Mesajul lui Dumnezeu, Cuvîntul, S-a făcut Om, pentru noi, oamenii, şi pentru a noastră mîntuire, înfăţişîndu-ni-L pe Hristos, care cuprinde în sine atît firea dumnezeiască, cît şi pe cea omenească.

Prin faptul că S-a făcut om, Fiul lui Dumnezeu a aşezat umanitatea Sa la dreapta Tatălui. S-a făcut singurul mijlocitor, ca o punte prin care toţi putem ajunge la Împărăţia Lui.

Unul este Mijlocitorul, între Dumnezeu şi oameni: Omul Hristos.

Dacă în Vechiul Testament Dumnezeu era prezent în cortul sfînt, astăzi El a coborît în însuşi trupul nostru – cortul nostru, în carne şi oase, pe care l-a sfinţit, l-a înveşmîntat pentru slavă.

Prin coborîrea Lui, El ne-a cuprins, ne-a înălţat pe toţi. El s-a coborît pentru ca noi să ne înălţăm. El s-a făcut ca noi pentru ca şi noi să ne facem ca El. El a sărăcit pentru ca noi să ne îmbogăţim. El a fost inspitit pentru ca astfel noi să luptăm împotriva ispitelor. El a fost necinstit şi batjocorit ca să ne păzească pe noi. El a fost chinuit şi omorît ca să ne mîntuiască pe noi. El s-a coborît pînă la iad ca să ne înalţe pe noi pînă la Cer. El S-a făcut Fiul Omului pentru ca noi să avem putere de a ne face fii lui Dumnezeu, în veci.

De acum El a spus: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa, pentru că nu există un alt drum spre Dumnezeu, nu există o altă viaţă, decît viaţa în Iisus Hristos. Iar viaţa creştinului adevărat nu poate fi decît o viaţă în Hristos, în care sîntem cuprinşi şi ne hrănim precum mlădiţele din tulpina Viţei.

Pe de altă parte, Sărbătoarea Întrupării sau Naşterea Domnului nu face decît să dezvăluie adevărul pe care îl trăim noi înşine în spaţiul Bisericii, prin comunicare cu Hristos. Întruparea Domnului nu semnifică una sau mai multe zile de sărbătoare; semnifică o prezenţă reală a lui Dumnezeu în mijlocul nostru. De aceea ne cheamă mereu să trăim, să actualizăm în mod real unirea cu Dumnezeu, ce este întotdeauna prezenţa prin Sfînta Taină.

În peştera Bethleemului, Dumnezeu S-a născut om, pentru ca în Biserică omul să se nască Dumnezeu. Semnificaţia Bethleemului de „casă a pîinii” se transmite astăzi prin Biserică, în lăcaşul sfînt în care Dumnezeu se împărtăşeşte oamenilor, ca Pîine a Vieţii, care hrăneşte deopotrivă şi sufletul şi trupul.

Asemănarea cu Dumnezeu spre care am fost chemaţi înseamnă întruparea lui Hristos în noi. Precum El a unit divinul cu umanul, sîntem chemaţi şi noi să unim umanul cu divinul. Adică să ne unim cu Hristos prin Biserică, după cum şi Fiul lui Dumnezeu e întrupare în ipostasul Său – firea Sa dumnezeiască cu firea noastră, omenească.

Sfinţenia nu este altceva decît participarea la viaţa lui Hristos, o creştere în omenire. Fiul lui Dumnezeu Se naşte în noi pentru ca şi noi să ne îndumnezeim.

Venirea Fiului Omului în lume este mărturisirea iubirii Tatălui, El, Care ne iubeşte pe toţi şi noi toţi sîntem în Fiul, devenind trupul Său prin credinţa în El. Urmează Sfîntul Grigore  [Teologul] şi spune că tocmai noi, noi înşine, sîntem trupul Său.

Oricine împlineşte voia lui Dumnezeu nu face altceva decît să crească şi să lumineze în slavă şi să se îndumnezeiască şi să devină fiu al lui Dumnezeu după har.

Aceasta este bucuria sfintelor sărbători ce uneşte printr-o înţelepciune dumnezeiască atît însemnarea curgerii timpului, a anilor, dar şi Taina Credinţei care lucrează; pînă ce Hristos va lua chipul Lui vom putea ajunge cu toţii la starea bărbatului desăvîrşit, la măsura deplinătăţii lui Hristos. [Efeseni 4:13]”


Cuvantul Parintelui Iustin Parvu catre romani… de VictoRoncea
Sursa: PărinteleJustinPârvu.Ro

Părintele Justin plânge pentru România – VIDEO. 1 Iunie – Sfântul Justin Martirul şi Filosoful

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInEmail this to someone

Parintele Justin Parvu de Cristina Nichitus RonceaPomenirea a 3 ani de la mutarea la viaţa cea veşnică a Părintelui Arhimandrit Justin Pârvu va fi anul acesta (2016) Sîmbătă, 11 Iunie. Liturghia arhierească va începe la ora 9 (ora României) şi va fi urmată de slujba Parastasului, anunţă Mănăstirea Petru Vodă.

Părintele Justin despre responsabilitatea fiecărui creştin faţă de Ortodoxie

Spune legenda că a adunat Dumnezeu toate popoarele la locul lor, pe germani, pe francezi, pe italieni, pe spanioli, portughezi; toate naţiunile. Şi românul, ca de obicei, vine şi el la urmă. Dar se terminaseră terenurile şi pentru români nu mai era loc. Şi atunci spune Sfântul Petru: „Doamne, au venit şi românii şi nu mai avem unde să-i aşezăm, unde să le dăm un loc.” Atunci Dumnezeu spune: „Dă-le din livada noastră!” Şi i-a dat, iată, livada aceasta, România Mare în hotarele ei, în ape, în munţi, în văi, în păşuni, în ogoare şi livezi, o bogăţie pe care o râvnesc cam toţi. În acelaşi timp ne-a dat şi cea mai mare bogăţie, credinţa în Dumnezeu, apostolică, de la Sfântul Apostol Andrei, sobornicească şi apostolească. Ne-a dat această Ortodoxie ca cel mai mare dar în neamul creştinesc pe care trebuie să-l ducem mai departe. Dar ca să avem în toată deplinătatea acest dar, să-l păstrăm aşa cum l-am luat. Pentru că la Judecata care va veni, particulară şi cea de obşte, vom fi întrebaţi ce am făcut noi pentru această ortodoxie. Fiecare, spunem că, episcopii, preoţii, mitropoliţii, patriarhii, ei au grijile. Într-adevăr, aşa este! Dar într-o familie numai tata are griji, numai mama are grijă de familie? Nu. Toţi sunt responsabili de bunul mers al acestui dar de la Dumnezeu. Avem însă în ziua aceasta nevoie de a forma copiii noştri ca să-şi iubească familia, să-şi iubească părinţii, să-şi iubească satul, judeţul, ţara. Pentru că acesta-i neamul nostru, aceasta este Ortodoxia, pentru noi care simţim, care vorbim aceeaşi limbă, care ne închinăm în aceeaşi credinţă; acesta este neamul. Fiecare suntem responsabili de bunul mers al acestui popor.

În etapa următoare, lumea va cădea mereu printr-o lovitură puternică, din lumea aceasta eretică, ca să nu spun direct păgână. Da, vor urma o serie întreagă de dispersări din lumea noastră, o slăbire din ce în ce mai mult a adevărului ortodox, un amestec tot mai mare în lumea noastră creştină al influenţelor străine. Ar mai fi nişte lucruri, dar noi trebuie să le privim cu dragoste, să le privim cu răbdare, să le privim cu seninătate, pentru că nu sunt noutăţi. Creştinismul nu înseamnă avantaje, lucruri satisfăcătoare ale limuzinelor şi ale vieţii noastre tehnice. În creştinismul nostru nu este îngăduit să umbli cu orice preţ după pâine. Nu! Noi ar trebui să ne regăsim, aici în sărăcia noastră, în lucrarea acestui pământ pentru care s-au jertfit cu sângele lor strămoşii noştri, să ne coborâm la simplitate, la o modestie de viaţă în care să lepădăm cu adevărat lumescul acesta cu toată tehnica lui care vine şi aduce peste tot numai moarte şi distrugerea vieţii noastre şi morale şi spirituale şi biologice.

(Fragment dintr-un interviu din anul 2008)

Sursa: Pr. Justin: “România, ţara care de la Apostolul Andrei până în secolul XXI mereu naşte sfinţi”

Preluare: PărinteleJustinPârvu.Ro

Despre Sfântul Justin Martirul şi Filosoful la DOXOLOGIA şi LUMINA

Pomenirea de doi ani de la plecarea la Domnul a Părintelui nostru Justin Pârvu va avea loc pe 13 iunie. Obştea Mănăstirii Petru Vodă a început pregătirile

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInEmail this to someone

Parintele Justin Marturisitorul - Album foto de Cristina NichituObștea Mănăstirii Petru-Vodă a început pregătirile pentru comemorarea a doi ani de la trecerea la cele veșnice a părintelui arhimandrit Iustin Pârvu, la eveniment, care va avea loc pe data de 13 iunie, fiind așteptați să participe peste 10.000 de credincioși din întreaga țară.
La slujba de pomenire vor fi prezenți înalți prelați ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Părintele Iustin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919 și și-a început viața monahală la Mănăstirea Durău, la vârsta de 17 ani. În anul 1939, după ce a intrat în rândul călugărilor, s-a înscris la Seminarul monahal de la Cernica, lângă București. În timpul războiului, între anii 1942 și 1944, a slujit ca preot militar pe frontul de est, până la Odesa. După ce la conducerea României au ajuns comuniștii, părintele a fost arestat pe motive politice și condamnat la 12 ani închisoare, pedeapsa executând-o în închisorile de la Suceava, Văcărești, Jilava și Aiud. Înainte de a fi trimis la „reeducare” la Pitești, a fost trimis să muncească, deținut fiind, în mina de la Baia Sprie. Cea mai mare parte a pedepsei a executat-o în închisoarea din Aiud, perioadă care a fost și cea mai grea din cei 17 ani de detenție.

După 1990, părintele Iustin s-a întors la Mănăstirea Secu și, până în 1991, a fost preot și duhovnic la această mănăstire. Doi ani mai târziu, el s-a retras în sihăstrie, cu gândul de a-și petrece restul zilelor în post și rugăciune. În 1991, a întemeiat Mănăstirea de la Petru-Vodă. Părintele și-a continuat misiunea de a schimba câtuși de puțin această lume și, în 2000, a ridicat un schit de maici lângă Mănăstirea Petru Vodă, o casă pentru copii și un azil pentru bătrâni, iar trei ani mai târziu a înființat o publicație de învățătură și atitudine ortodoxă, cu apariție lunară, numită „Glasul Monahilor”, în prezent intitulată ”Atitudini”.

Părintele Iustin Pârvu a trecut la cele veșnice pe 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani și a fost înmormântat lângă biserica de călugări, ridicată de el la Petru Vodă. În cimitirul acestei mănăstiri au loc de odihnă preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa și poetul Radu Gyr.

Cu câteva zile înainte de moarte, întrebat de monahi ce cuvânt lasă poporului român, părintele Iustin Pârvu a răspuns: ”Poporul român … pentru poporul român este un cuvânt greu de spus. Poporul român este un popor biruit, pizmuit și forțat, împins, fără stăpân. Poporul e fără stăpân, asta e drama cea mare. Toată lumea aceasta e fericită, e bucuroasă, are de toate, dar nu are cine să-i încălzească inimile, să-l poată menține într-o unitate, așa. Nu vorbim de ascetismul călugăresc de altădată”. Tot el a a lansat o profeție tulburătoare, cu cinci zile înainte de moarte, spunând: ‘E vorba că mai sunt 12 luni de libertate și vine urgia’.

De numele părintelui Iustin Pârvu se leagă și campania împotriva documentelor de identitate biometrice, demarată la începutul anului 2009, în martie 2013, fiind organizat la București un miting împotriva actelor electronice la care au participat câteva mii de oameni.

Obștea de maici a Mănăstirii Paltin din localitatea Petru-Vodă a amenajat o chilie memorială închinată Sfinților Martiri din temnițele comuniste. Chilia-muzeu se află vizavi de chilia părintelui Iustin Pârvu, unde a trăit în ultimii ani din viață, și poate fi vizitată de toți credincioșii.

AGERPRES / (AS — autor: Gabriel Apetrii, editor: Adrian Drăguț)

PărinteleJustinPârvu.Ro

Parintele Justin Marturisitorul - Album foto de Cristina Nichitu

„Împotrivirea Părintelui Justin faţă de noile acte biometrice cu cip a avut-o ca descoperire directă de la Duhul Sfânt”. Mărturisirea ucenicului Gurie

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInEmail this to someone

Parintele Justin Marturisitorul - Album foto de Cristina Nichitu„El m-a dus în casa de ospăţ şi sus, drept steag, era iubirea” – Cântarea Cântărilor, 2:4

Mi s-a spus să scriu ceva despre părintele Justin, lucru foarte complicat pentru că nu ştii din care latură să-l priveşti ca să poţi pătrunde şi cuprinde ceva cu mintea şi să storci ceva din lucrurile văzute de noi, căci cele nevăzute şi neştiute rămân scrise doar în cartea vieţii şi se vor citi în auzul tuturor în ziua cea înfricoşătoare a Judecăţii celei mari.

Dacă e să-l priveşti ca monah-nevoitor, îţi stârneşte uimirea pentru că eu, deşi tânăr ca vârstă şi în plină sănătate trupească, nu puteam să mă ţin de programul lui zilnic. Dragostea lui pentru asceză îl arunca în noi lupte duhovniceşti duse dincolo de limitele fiinţei umane. Cu duhul era atât de osârduitor încât trupul abia mai făcea faţă la cerinţele mari ale duhului.

Ca om iubitor şi pătruns de iubirea divină, nu stă în puterea iscusinţei mele să transmit ce am văzut la el. Iar jertfa lui, la tot şi la toate din dorul său pentru Hristos, închide gura oricărui cititor.

Aş vrea să mă opresc puţin asupra lucrării sale de mărturisitor, după cum a fost numit în icoană. Şi de ce anume la acest aspect? Pentru că întreaga sa viaţă a fost pătrunsă de duhul mărturisirii. Deşi era iubitor de linişte şi rugăciune, el nu a sacrificat adevărul pentru a-şi păstra liniştea cea mult dorită şi căutată. Fiind înzestrat cu o minte ageră şi pătruns de duhul înţelepciunii, şi-a dat seama că este timpul mărturisirii.

Dumnezeu cerea mai mult de la el decât mersul la slujbe, rugăciunea de chilie, cântarea la strană, ascultarea şi celelalte lucrări călugăreşti care îşi au menirea şi timpul lor. Ştim prea bine admiraţia călugărilor din mănăstirile prin care a trecut. La M-rea Secu, de exemplu, avea cinci ascultări şi în acelaşi timp îngrijea şi de părintele Antim Găină. La Bistriţa avea ascultarea de a vorbi cu oamenii care adeseori îl aduceau la epuizare. Iar în închisoare a fost supus faţă de regimul de muncă al închisorii, revoltânduse împotriva lui doar atunci când contravenea credinţei şi idealului său. A fost foarte atent şi a putut citi vremurile. Iar duhul său treaz a ştiut să discearnă exact până unde merge ascultarea faţă de ierarhie şi faţă de stareţ.

Parintle Justin si schimonah GurieNu şi-a adăpostit conştiinţa la umbra răcoroasă a ascultării înşelătoare. Iar când timpul a cerut-o a ieşit în arşiţa mărturisirii, ştiind prea bine care sunt urmările pentru cel care mărturiseşte adevărul.

Mântuitorul ne arată scara care ne urcă spre Dumnezeu sau ne duce la asemănarea cu Dumnezeu, expunând-o în nouă trepte, numite de El Însuşi Fericiri. În treptele a opta şi a noua ale acestei scări, Mântuitorul ne spune: „Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate…” şi „Fericiţi veţi fi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră minţind din pricina Mea” (Mt. 5:10-11). Da, dar dacă nu vorbeşti, nu te prigoneşte nimeni. Desigur, el ar fi putut să tacă precum unii dintre aşa-numiţii mari duhovnici, căci inteligenţa şi spiritul său diplomatic i-ar fi adus mare succes şi încredere din partea puterii statului, însă dragostea sa pentru Hristos şi adevăr l-au făcut să îmbrace haina mărturisirii.

Din păcate, acum, cei mai mulţi ierarhi, clerici, monahi şi credincioşi s-au ascuns sub aşa-zisa ascultare, preferând să calce în picioare credinţa şi adevărul şi pe cei care mărturisesc credinţa, spunând că fac ascultare. Dar dacă ar fi tăcut părintele Justin şi miile de mărturisitori mucenici, ce s-ar fi ales din Biserica, ţara şi neamul nostru?

Este adevărat, ascultarea este o virtute, chiar una dintre cele mai mari virtuţi pe care ne-a transmis-o sau am învăţat-o de la Însuşi Mântuitorul Hristos: „S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte şi încă moarte pe cruce” (Filipeni 2:8). Ascultarea este o virtute foarte mare, o coloană, un stâlp. Credinţa, însă, nu este o virtute, ci este temelia virtuţilor. Temelia este locul pe care se aşează şi se înalţă coloanele de susţinere ale unei case, adică toate virtuţile, ca să se clădească casa sufletului nostru şi doar aşa se va sălăşlui Dumnezeu, Treimea cea sfântă înlăuntrul nostru. Femeii păcătoase din casa fariseului Simon, îi laudă iubirea cu care Îl iubea pe Mântuitorul Hristos, dar la sfârşitul pericopei îi laudă credinţa, spunând: „Credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace” (Lc. 8:37-50). Vedem că totul se bazează pe credinţă.

Întreaga sa viaţă a fost o mărturisire. A început cu regimul comunist şi deşi a fost pedepsit cu 16 ani de temniţă pentru împotrivirea lui dârză faţă de regim, trecând prin focul temniţelor comuniste, nu s-a potolit după cum aşteptau puternicii timpului, ci s-a aruncat în a mărturisi credinţa şi idealul său împotriva ecumenismului şi a dictaturii biometrice. Dacă împotriva ecumenismului a avut ca susţinere anumite canoane ale Sfinţilor Părinţi care demonstrează că ecumenismul este erezie, împotrivirea sa faţă de noile acte biometrice cu cip, a avut-o ca descoperire directă de la Duhul Sfânt, lucru susţinut şi de părintele Mihai Valică: „Şi vă mărturisesc că ceea ce eu am studiat ca teolog la Freiburg şi mă refer la tehnica RFID şi la biometrie, părintele Justin a primit prin viziune dumnezeiască” (Atitudini nr. 34/ 2014). Desigur problema fiind foarte importantă şi de foarte puţini înţeleasă, a fost descoperită

celor care se află în strânsă legătură cu harul Duhului Sfânt. Îmi amintesc că de câte ori îmi zicea să predic fie la mănăstirea de maici, fie la cea de călugări şi nu spuneam ceva împotriva ecumenismului sau a cipului, îmi zicea: „Ai pierdut timpul în zadar”. Puteam să explic lumii lucrarea tainică a harului sau să vorbesc pe înţelesul tuturor despre lumina necreată, dacă nu spuneam să se ferească de ecumenism şi de cip, totul era egal cu zero. De ce? Pentru că sunt problemele esenţiale cu care trebuie să ne preocupăm acum. Nu laşi să ţi se surpe temelia casei, iar tu te apuci să dai pereţii cu var sau schimbi geamurile cu cele de termopan pentru că ai auzit că sunt mai bune.

Desigur sunt probleme care incomodează şi cer un gram şi soi de nebunie. Pentru părintele nu a contat nimic. Prin dragostea sa mare pentru popor el a vrut să lase un popor liber şi după ce va pleca din această lume. Ştia că nu va ajunge să fie constrâns să accepte actele biometrice cu cip, dar s-a gândit la generaţiile viitoare. A vrut să lase o Românie liberă şi ferită de noua dictatură la care este supusă. Mai ales că peste tot se aşterne o tăcere cu mirosul morţii. Fiecăruia dintre cei ce i-au păşit pragul chiliei sale, părintele a încercat să-i transmită o parte din duhul său, din sufletul şi din iubirea sa. Nouă ni se cuvine să transmitem mai departe ceea ce am primit de la el. Să nu uităm că va veni o zi – şi negreşit că va veni – când va trebui să ne întâlnim cu el şi privirile noastre se vor întâlni.

Cu dragoste întru Hristos Domnul,
Schimonahul Gurie, mănăstirea Sf. Sava, Palestina
articol publicat în nr. 35 al revistei ATITUDINI

Sursa: ParinteleJustinParvu.ro

Parintele Justin Marturisitorul - Album foto de Cristina Nichitu

Ceremonia de decernare a titlului de Cetăţean de Onoare al oraşului Târgu Neamţ pentru Părintele Justin Pârvu. FOTO/VIDEO

Dati mai departeShare on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterPin on PinterestShare on LinkedInEmail this to someone

Diploma  Parintele Justin Parvu Cetatean de Onoare Targu Neamt

Parintele Justin Targu Neamt

Părintele Justin Pârvu a fost desemnat joi, 28 August 2014, cetățean de onoare al orașului Târgu-Neamț. Inițiativă a aparţinut consilierului local Valeriu Bârsan. Inițiativa alesului local, care a fost discutată în ședințele comisiilor de specialitate ale legislativului târgnemțean, a devenit proiect de hotărâre, fiind supus aprobării aleşilor târgnemţeni în şedinţa de joi după-amiază. La propunerea consilierului a aderat și primarul Daniel Vasile Harpa, care a argumentat justificarea acestei propuneri prin faptul că Părintele Justin Pârvu a fost și rămâne o personalitate marcantă a neamului românesc, fiind unul dintre cei mai mari duhovnici ai țării.

„Părintele Justin Pârvu nu cred că mai are nevoie de nici o prezentare, pentru că a fost părintele sufletelor noastre, duhovnicul neamului românesc și o personalitate marcantă care a influențat zona și credincioșii. Este o bucurie și în același timp o onoare pentru noi ca să-l avem pe Părintele Justin Pârvu cetățean de onoare al orașului nostru. Sunt sigur că și târgnemțenii și nu numai sunt de acord cu această propunere” a spus edilul. Pe lângă Părintele Justin Pârvu, un alt duhovnic al neamului românesc care a primit cu această ocazie titlul de cetățean de onoare al orașului Târgu-Neamț a fost și Părintele Ilie Cleopa. (C.T. STURZU)

Placheta Parintele Justin Parvu Cetatean de Onoare Targu Neamt

Cu ajutorul Mesagerului de Neamţ şi al Mănăstirii Petru Vodă va prezentăm imagini de la şedinţa Consiliului Local Tîrgu Neamţ, care a aprobat acordarea cetăţeniei de onoare Părintelui Justin, cât şi de la ceremonia de decernerare a distincţiei, care a avut loc la sărbătorirea Zilelor oraşului:

Iniţiativa oraşulul Târgu Neamţ o completează pe aceea a municipiului Piatra Neamţ, care i-a acordat acest titlu Duhovnicului Neamului, în semn de recunoaştere şi apreciere a activităţii sale, in luna iunie, cu ocazia zilelelor oraşului moldav, transmite Mănăstirea Petru Vodă, lăcaşul ctitorit de fostul deţinut politic anticomunist spre pomenirea martirilor şi sfinţilor închisorilor. Părintele Justin Pârvu a mai primit titlul de CETĂȚEAN DE ONOARE post mortem al orașului Aiud la data de 18.12.2013 pentru demnitatea si onoarea cu care a suferit în închisoarea comunistă de la Aiud, anterior primind titlul de Cetăţean de Onoare al oraşului Baia Sprie la 22 august 2013, in ciuda opozitiei unui institut-fantoma ce poarta numele unui impostor al holocaustului. In acelasi timp, şi Comuna Belceşti din judeţul Iaşi, i-a acordat acest titlu Parintele, tot in august 2013, pentru contribuţia adusă la creşterea prestigiului comunei. De asemenea, Comuna Poiana Teiului, unde arhimandritul a ridicat lăcaşurile de închinăciune de la Petru Vodă, l-a inclus încă din 2004 în rândul vârfurilor localităţii.

Info: ParinteleJustinParvu.Ro

Hotarare Parintele Justin Parvu Cetatean de Onoare Targu Neamt

Parintele Hariton Negrea primind distinctia de Cetatean de Onoare post mortem al orasului Targu Neamt pentru Parintele Justin Parvu - Sept 2014

Parintele Hariton Negrea primind distinctia de Cetatean de Onoare post mortem al orasului Targu Neamt in memoriam Parintele Justin Parvu - Sept 2014